În încercarea de a face fa?? vacarmului, unele au început s? ridice volumul melodiilor cu câteva note, iar altele ?i-au schimbat orele de sus?inere a repertoriului.

Dac? pân? acum, cer­cet?torii ?i-au axat studiile asupra impactului pe care poluarea chimic? ?i cea luminoas? le au asupra p?s?rilor, ei au descoperit, mai nou, c? efectele polu?rii sonore sunt cele mai puternice, conform unui articol publicat în revista „NewScientist". În vacarmul creat de trecerea tirurilor ?i a camioanelor pe str?zi sau de sunetul infernal al claxoanelor, în ora? rar mai poate fi auzit cântecul p?s?relelor.

Dac? la sate, oamenii se trezesc în corul zecilor de p?s?ri care populeaz? zona, la ora?, cântecul privighetorilor devine, "rara avis". Astfel "sun?" viitorul marilor a?ez?ri umane, conform predic?iei mai multor oameni de ?tiin?? care au studiat ce impact are poluarea fonic? asupra speciilor de p?s?ri care tr?iesc la ora?.

Victime sigure ale pr?d?torilor

Cercet?torii au ajuns la concluzia c?, pentru unele p?s?ri, vacarmul urban poate fi fatal. Poluarea fonic? poate masca semnele care prevestesc apropierea pr?d?torilor ?i a celor care avertizeaz? p?s?relele asupra unui poten?ial pericol la care se expun. Mai mult decât atât, poluarea sonor? poate fi un obstacol în calea procesului de reproducere a indivizilor, în condi?iile în care, în func?ie de frumuse?ea cântecului, femelele î?i aleg masculii sau prin cântec ele î?i marcheaz? teritoriul. 

Via?a p?s?rilor se schimb?

Din cauza polu?rii fonice, p?s?rile ar putea suferi ... Impactul zgomotului asupra vie?ii p?s?rilor devine din ce în ce mai evident. Unele p?s?ri nu se mai pot face auzite în zarva neîncetat? din mediul urban ?i sunt puse în situa?ia de a p?r?si ora?ele. Astfel se explic? de ce în unele parcuri europene, care cu ceva vreme în urm? erau vizitate de zeci de specii de p?s?ri, acum nu mai vine aproape niciuna.

Totu?i exist? unele p?s?ri care, pentru a se adapta noilor condi?ii de trai, ?i-au schimbat modul de comunicare. Ba mai mult, speciali?tii cred c?, în acest context, pe termen lung, este posibil? evolu?ia altor specii. În orice caz, dac? intensitatea zgomotului va cre?te în continuare, inevitabil, via?a p?s?rilor care tr?iesc în ora?e se va schimba iremediabil.

Unele au început s? cânte noaptea

Câteva schimb?ri au ?i avut loc deja. De exemplu, unele p?s?ri ?i-au schimbat orele de cântat. Richard Fuller de la Universitatea Sheffield din Marea Britanie a descoperit c? m?c?leandrul nu mai cânt? la ivirea zorilor a?a cum se întâmpla înainte, ci, mai nou, î?i sus?ine repertoriul în timpul nop?ii. Ini?ial, schimbarea a fost pus? pe seama polu?rii luminoase, p?s?rile ajungând s? confunde ziua cu noaptea. Dar, în urma unor studii îndelungate, Fuller ?i-a dat seama c? principalul vinovat pentru modificarea bioritmului p?s?relelor este poluarea sonor?.

Altele cânt? mai tare

Zbur?toarele au încercat s? se adapteze noilor ... Pe de alt? parte, privighetorile au ales alt? cale de a face fa?? zgomotului. Ele au început s? cânte, pur ?i simplu, mai tare. Henrik Brumm de la Universitatea St. Andrews din Marea Britanie a înregistrata cântecul privighetorilor, între orele 5 – 10 diminea?a, în zgomotosul Berlin.

El a constatat c? intensitatea sunetului era mai puternic cu 14 decibeli decât cel al suratelor lor din p?duri, ajungând astfel la o intensitate a sunetului de 95 de decibeli, suficient încât s? se fac? auzite. Al?turi de privighetori, ?i alte p?s?ri, precum mierla, vrabia ?i pi?igoiul au început s? cânte mai tare pentru a-?i face ?i ele auzit glasul.

Studiile continu?

Totu?i dac? unele p?s?ri au reu?it s? se adapteze noului mediu, altele nu o pot face. Cucul sau lac?rul au un cântec cu o frecven?? a sunetului destul de joas? ?i le este practic imposibil s? ridice vocea. În cel mai bun caz, ele p?r?sesc ora?ele. Dar, chiar ?i în cazul p?s?rilor care au reu?it s?-?i adapteze vocea la poluarea fonic?, schimbarea nu este totu?i gratuit?. Pentru a cânta mai tare, ele depun un efort mai mare, ceea ce presupune un consum crescut de energie din partea lor, ceea ce, cu siguran??, nu va r?mâne f?r? rezultat.

P?s?rile se adapteaz? noilor condi?ii

Sunt p?s?ri care înva?? întreg repertoriul înc? din cuib, altele îns? ?i-l modific? în decursul vie?ii. Acestea din urm? ?tiu mai multe "arii" decât au nevoie ?i o aleg pe cea mai bun?, în func?ie de context. "Analizând" care cântec se potrive?te cel mai bine unei anumite situa?ii, p?s?rile pot înv??a din experien?? ?i se pot astfel adapta condi?iilor locale.

"Aceast? flexibilitatea dovede?te c? indivizii sunt capabili s? se adapteze la diverse condi?ii naturale", a spus Hans Slabbekoorn, cercet?tor la Universitatea Leiden din Olanda. El a dat exemplul p?s?rilor care tr?iesc în apropierea cascadelor ?i care sunt nevoite s?-?i regleze vocea astfel încât s? se poat? face auzite chiar ?i în aceste situa?ii speciale. Acela?i fenomen are loc ?i în cazul p?s?rilor care sunt nevoite s? suporte zgomotul provocat de activit??ile oamenilor.

Speciile vor suferi modific?ri genetice

Oamenii de ?tiin?? spun c?, pe termen lung, este posibil ca pas?rile care tr?iesc în ora?e s? sufere unele modific?ri genetice, în condi?iile în care cântecul lor are un rol deosebit în procesul de reproducere al indivizilor. Cântecul este prima caracteristic? sexual?, în func?ie de care femelele î?i aleg masculii. De aceea, este posibil ca mai târziu, femelele s?-?i aleag? masculii, nu atât dup? frumuse?ea notelor, cât dup? intensitatea lor.

În plus, exist? posibilitatea ca, peste câ?iva ani, p?­s?­rile de la ora? s? nu mai g?seasc? atractiv cântecul rudelor lor de la ?ar?. Acest factor ar putea produce o distinc?ie net? între speciile de p?s?ri ur­ba­ne ?i cele rurale. Aceasta nu este o simpl? specula?ie. Câ?iva oa­meni de ?tiin?? cred c? mierla european? care tr?ie?te la ora? s-a diferen?iat deja de mierla care tr?­ie?te în zonele mai pu?in zgo­motoase, atât în ceea ce prive?te cântecul, cât ?i forma corpului.