05 Iunie 2008

 Omul traieste in lumea sunetelor si zgomotului. Sunetul se defineste prin vibratiile mecanice ale mediului care se transmit la aparatul auditiv. 



       Zgomotul este sunetul puternic, necoordonat. 
     Unitatea de masura a intesitatii sunetelor este decibelul (db). Este o unitate de masura relativa, avind ca baza logaritmul raportului intre intesitatea  zgomotului dat si intesitatea de referinta, stabilita conventional ca fiind presiunea vibratiilor sonore de 0, 0002 dine/cm si care a fost considerata ca  limita de jos a sunetelor audibile de catre om. Tinind ceama de scara logaritmica, inseamna ca sunetele cu intensitatea de 10, 20, 30 db reprezinta  depasirea de 10, 100, 1000 ori a pragului inferior al intesitatii.
     Omul percepe sunete cu o frecventa intre 16 si 20000 vibratii pe secunda si cu o intensitate intre 0 si 120 db (de 10 000 000 000 000 ori peste  pragul minim.) Zgomotul produs de o convorbire se situiaza intre limitele de 30 si 60 db.
     Nivelul de 20-30 decibeli este inofensiv pentru organismul uman, acesta este fonul sonic normal. 
     Limita sunetului este 80 decibeli. Sunete de 130 decibeli provoaca senzatia de durere, iar de 150 decibeli este insuportabil. (in secolele trecute  exista termenul de moarte sub clopot) 
     In natura sunetele puternice sunt o rarietate, zgomotul este slab si de obicei de scurta durata. 
     Sunetele sunt indispensabile existentei animale si umane. Sunete precum murmurul apei unui izvor, freamatul frunzelor sunt intotdeauna placute  omului, ele linistesc, scot stresul. Dar aceste sunete devin tot mai rare, fiind inlocuite de zgomotul provocat de industrie si transport. 
     Marea majoritate a activitatilor omenesti este generatoare de zgomote. Poluarea sonora poate fi generata de surse naturale si surse artificiale.    Sursele naturale sunt eruptiile vilcanice, cutremurele, alunecari de teren, vuietul unei cascade,etc? 
     Sursele artificle de zgomot pot fi surse generatoare de zgomot in mediul ambient: sunetul sirenelor, soneriile, calxoanele, zgomotul produs de  traficul auto sau aerian. (Traficul aerian in special cel supersonic prezinta o sursa de zgomot cu implicatii puternice. Unele motoare aviatice se aud  de la 30 km.) 
     Masuratorile efectuate in orasele mari arata ca nivelul zgomotului in orele de virf depaseste cu mult standartele si normele sanitare. 
     Surse generatoare de zgomot in spatiul de lucru. 
     In cabina unor camioane de mare putere s-au masurat uneori zgomote cu intensitati intre 90 si 110 dB. Zgomotele din intreprinderi influenteaza  nefavorabil rezultatele economice si efcienta producerii. Se apreciaza ca doar in SUA circa 170 000 persoane cu virsta intre 50 si 59 ani au  capacitate de auz diminuata datorita activitatii in medii cu cote inalte ale zgomotului. 
     Este foarte ridicat nivelul zgomotului industrial, in unele intreprinderi el este la nivelul de 90-100 decibeli, dar si acasa nu este mai liniste. 
     In prezent se studieaza actiunea zgomotului asupra organismului uman, cercetarile au arata ca nivelul foarte mare actioneaza negativ, dar si linistea  apsatoare produce reactii patiologice. Sunete de o anumita intesitate sunt necesare in special la efectuarea diferitor calcule. 
     Fiecare individ interpreteaza zgomotul in mod diferit. Foarte mult depinde de virsta, temperament, starea de sanatate, factori externi. 
     Sunetele de o intensitate mare afecteaza aparatul auditiv, centrele nervoase, pot produce reactii dureroase si chiar socul. 
     Poluarea sonora provoaca la nivelul organismului uman o serie intreaga de efecte incepind cu usoare oboseli auditive pina la stari nevrotice grave  si chiar traumatisme ale organului auditiv. 
     Sunetele cu o fecventa mai ridicata sunt mai periculoase decit cele cu o frecventa joasa.

   Durata zgomotului

     Intr-un mediu in care intensitatea este de 120 db, omul poate fi activ doar 2 minute. 
     Cel mai comun efect al zgomotului este afectarea echilibrului neurovegetativ, care se poate produce la intensitati de circa 60 db. 
     Zgomotul poate provoca diminuarea volumului caloric, afectarea functiilor circulatorii, schimbari ale ritmului inimii si ale presunii sanguine, nevroze  stomacale, insomnii. Zgomotul poate genera stari de teama si incomoditate, diminueaza atentia si siguranta. Traumatismele provocate de zgomot  se refera la ruperea timpanului, lezarea organului Corti, etc? 
     Experientele efectua de catre cercetatori pe maimute au aratat ca zgomotele excesive produc efecte fiziologice complexe. Zgomotele echivalente  cu cele suprtate de oameni in activitatea lor cotidiana au produs la maimute o crestere cu peste 30% a tensiunii arteriale, o crestere a nivelului  glucozei in singe. 
     Organele auditive sunt intr-o legatura puternica cu sistemul nervos central, diferite categorii de zgomot pot afecta orice tesut al organismului,  orice celula sau formatiune intracelulara si pot provoca diferite forme de imbolnaviri. 
     Actiunea primara a zgomotului puternic influenteaza negativ nu doar asupra urechii, dar are si urmari neurologice - ameteli, cefalee, oboseala.  Muzica purenica poate crea stari de depresie. 
     Zgomotul e foarte periculos, actiunea sa se manifesta cu timpul, pe nesimtite. Tot mai frecvent in lumea medicala se vorbeste despre maladia  zgomotului, cu afectarea sistemului nervos si auditiv.



Sursa:Agentia pentru Protectia Mediului Alba